Azi pe neasteptate mi-a venit cheful sa intru pe 'blogul meu', ceva ce nu am mai facut de ceva timp. Inainte mai intram sa citesc blogurile altora, dar intre timp m-am plictisit si de sportul asta! Desi de vreo saptamana recitesc unul din primele bloguri care le-am descoperit eu la inceputurile aventurii mele in internet, asta fiind acu' vreo 3 ani. Recitesc blogul asta si il recitesc exact asa cum am recitit o parte din cartile din liceu. Descopar mereu altceva interesant in ceea ce citesc!
Iar acum mi-am zis sa mai scriu si eu ceva aici. Habar nu am ce sa scriu, nu ma simt bloggerita sau chestii din astea, cred ca o parte din snobismul meu stupid ma facea sa ma simt mandra ca am un blog. Oau stiu sa scriu si mai ales din cand in cand primesc un comentariu! Ce tare!! Pffua am nu stiu cate vizualizari pe blog... frate, chiar sunt cineva!!
Aham... stupid, josnic si penibil. De ceva vreme nu mai am nimic de comunicat "lumii", iar aici ma refer strict asupra blogurilor. De comunicat e mereu ceva, dar ori scriu un mail, ori ies la o plimbare cu cineva sau mai nou la alergat, dar nu am nimic special de scris aici. Nu zic nu, sunt utile blogurile, dar hai sa ne oprim in a publica repetitii, de a scrie ce altii au tot scris si deja uzat subiectul. E ca si intratul pe mess in fiecare zi in care nu ai nimic de zis dar hai sa intreb si eu lumea ce face, chiar daca cu oamenii aia ai posibilitatea sa te vezi oricand. Chiar daca nu ma mai pot vedea direct cu oamenii tot nu mai intru pe chaturi precum messul zi de zi. Ma plictiseste teribil spatiul virtual! Am fost luni intr-un Cafe-Bar si am cunoscut 3 oameni nemaipomeniti, cum ar fi fost sa raman acasa si sa stau pe mess sau sa fi citit bloguri?...
Dar uite-ma totusi aici scriind, scriu ca am chef si ca-s libera sa fac asta. Acum descopar ca nu as vrea sa public postarea, dar de ce nu, pana la urma nu pot sa nu imi comunic nemultumirea mea fata de pozitia mea in privinta blogurilor de tip "Ce mai fac? Ce mai faci?" decat prin scrierea unei astfel de postari.
Lipsa mea de pana acum cred ca completeaza ceea ce am scris acum.
*inca ceva: apreciez in continuare blogurile/siteurile de muzica, filme si fotografii. Nu mai zic de blogurile care chiar au ceva de zis. Blogul meu, adica eu, nu prea a avut ce sa comunice, iar din tot ce am scris in anii trecuti as alege un sfert de postari in care am avut ceva de zis, restul au fost incercari ratate de a-mi perfectiona scrisul, exprimarea.
2 comentarii:
Draga mea, mă bucur mult că mi-ai scris, sincer. M-am recunoscut în ce ai scris, deși la mine cheful de a scrie pe blog încă a rămas, prin prisma pasiunii mele pentru scris. Dar la fel, de când am plecat am trecut și trec printr-un foarte serios proces de selecție al oamenilor cu care mai simt într-adevăr nevoia să comunic, precum și modul prin care o fac. Am zâmbit amar la comentariul anonim de la postarea anterioară :) M-am bucurat și eu de astfel de "încurajări". Bucură-te de viață așa cum vine, acolo unde îți place, cei care îți sunt aproape îți vor fi și fără chat, mess, comment-uri fără esență pe blog. Toate bune!
Si eu m-am regasit in spusele tale..
Trimiteţi un comentariu